Votul uninominal

Marea noutatea a alegerilor din aceasta toamna consta in scrutinul uninominal, adica alegerea directa a candidatilor, renuntandu-se astfel la listele de partid.

Pentru alegerea prin vot uninominal au fost create colegiile uninominale, care constituie o parte a unei circumscriptii electorale, in care este atribuit un singur mandat de senator sau de deputat. In fiecare colegiu, un partid politic are dreptul sa inscrie un singur candidat.
Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori. In premiera, romanii cu domiciliu in strainatate isi aleg - dintre ei - patru deputati si doi senatori. Numarul colegiilor uninominale dintr-o circumscriptie depinde de populatia acesteia si va contine minimum doua colegii pentru Senat si patru colegii pentru deputati.
Formula stabilita de Parlament arata ca deputatii si senatorii se aleg in colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Numele candidatilor la aceste alegeri sunt definitive, cel mai tarziu, cu 40 de zile inainte de data alegerilor. Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de ziua scrutinului si ia sfarsit cu 24 de ore inainte momentului inceperii votarii.
In duminica stabilita de guvern pentru alegerile parlamentare, respective 30 noiembrie, votarea incepe la ora 7,00 si se poate desfasura pana la ora 21,00. Vor exista doua buletine de vot, unul pentru alegerea Camerei Deputatilor, altul pentru alegerea Senatului. Fiecare alegator va primi buletinele de vot, dupa ce va prezenta actul de identitate.
Buletinul va contine in loc de numele partidelor, numele candidatilor propusi de fortele politice, precum si numele candidatilor independenti. Candidatii apar intr-o ordine dinainte stabilita, mai intai numele candidatilor propusi de partidele parlamentare, ai organizatiilor minoritatilor deja reprezentate in Parlament, ai aliantelor care cuprind cel putin un partid parlamentar.
Apoi vin candidatii partidelor, aliantelor si organizatiile minoritatilor, toate fara reprezentare in Parlament. Candidatii independenti se gasesc in partea finala a buletinului. Pe ultima pagina a fiecarui buletin de vot este plasata stampila de control.
Astfel, un buletin de vot va fi destul de stufos – fiind numerotat si capsat – si va contine o serie de patrulatere. In mijlocul fiecarui patrulater este tiparit numele candidatului. In partea stanga sus este imprimata denumirea integrala a partidului, aliantei sau organizatiei apartinind minoritatii nationale, iar in partea dreapta sus, dupa caz, apare semnul electoral.
In cazul independentilor, in zona stanga sus se imprima sintagma “candidat independent”. In momentul votului, stampila VOTAT se plaseaza in interiorul patrulaterului care contine numele si prenumele candidatului ales. Apoi buletinele se indoaie si se introduc in urna.
Pentru intrarea in Parlament este necesara depasirea unui prag electoral de 5%, dar apare, ca noutate, si un prag alternativ, care consta in obtinerea numarului cel mai mare de voturi in sase colegii de deputati si in trei de senatori, fara a mai tine cont de regula pragului de 5%. Pentru aliante, pragul de 5% creste cu 3% pentru al doilea membru si cu cite un procent pentru ceilalti, fara a depasi 10%.
Stabilirea rezultatul alegerilor revine Biroului Electoral Central, care constata mai intai ce forte politice au depasit pragul electoral, doar acestea contand in calculele ce vor urma. In prima etapa sunt repartizate numeric mandatele, pe competitori electorali, in fiecare circumscriptie. Etapa a doua are loc la biroul electoral de circumscriptie, si este cea a alocarii pe persoane, la nivelul colegiilor uninominale.
In fiecare colegiu, este atribuit mai intai un singur mandat de deputat, respectiv de senator, celui care a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in acel colegiu. Apoi, in baza unor criterii bine stabilite are loc atribuirea celorlalte mandate.
Candidatii care obtin intr-un colegiu uninominal 50% plus 1 vot devin automat parlamentari; daca partidul din care fac parte nu a trecut pragul electoral, respectivii nu intra in Parlament. Toate voturile obtinute de candidati se insumeaza la "zestrea" judeteana si pe tara a partidelor din care fac parte.
Cei care au obtinut sub 50% se ordoneaza pe o lista nationala in ordinea descrescatoare a voturilor obtinute, iar mandatele se atribuie partidelor si candidatilor pe colegiu, în limita locurilor ramase disponibile.
Repartizarea mandatelor nu reflecta fidel rezultatul votului. Practic, politicienii au reusit să ofere alegatorului roman satisfactia renuntarii la votul de lista si posibilitatea de a pune stampila pe candidati „in carne si oase“ atat la Senat, cat si la Camera Deputatilor.
Ulterior, desemnarea castigatorilor nu mai are o legatura directa cu optiunile exprimate la urne, ci cu niste sisteme matematice.
In total, sunt 43 de circumscriptii electorale: cele 41 la nivelul judetelor, una pentru Capitala si alta pentru romanii din afara tarii. Numarul deputatilor este mult mai mare decat cel al senatorilor, in consecinta colegiile uninominale pentru alegerea unui deputat sunt mai mici, in timp ce pentru alegerea unui senator sunt mai mari, cuprinzind cel putin doua colegii uninominale pentru alegerea unui deputat.